Povestea inscripțiilor palmyriene din Banat, care au stârnit interesul americanilor. Un cercetător a venit deja la Tibiscum de două ori | GALERIE FOTO

Tibiscum, unul dintre cele mai mari orașe romane, descoperite în România, aflat la granița județelor Caraș-Severin și Timiș, conține o zonă inedită care a stârnit inclusiv interesul cercetătorilor americani. Este vorba despre locul în care trăiau sagittarii palmyrieni (arcași palmyrieni), printre primii soldați aduși de romani în această regiune.

Istoricul Adrian Ardeț, responsabilul științific al sitului Tibiscum, spune că aceștia erau mercenari din Palmyra, care luptau pentru romani, însă, cărora li s-a permis să-și păstreze limba, tradiția și obiceiurile.

“Primii soldați cantonați aici, în zona Tibiscum, au fost sagittarii palmyrieni. Palmyra a fost un oraș antic situat între două izvoare, pe drumul caravanelor dintre Damasc și Eufrat, în deșertul sirian. Cei din Statul Islamic au distrus o mare parte din monumentele valoroase din orașul antic. Asta face și mai importantă orice inscripție legată de cultura și tradiția palmyrienilor. Ei erau foarte apreciați în lumea romană și au fost lăsați să-și păstreze cultele. La Tibiscum, soldații aceștia ridică inscripții funerare sau votive și aceste inscripții, din toată Dacia, doar la Tibiscum sunt bilingve, în latină și palmyriană. Ce este limba palmyriană, este limba aramaică, pe care Iisus Hristos o vorbea. Avem un edificiu, în interiorul castrului, în față cu o piațetă, unde, prin interior trece un fel de canal, acoperit cu cărămidă. Nici eu nu am știut la început despre ce e vorba, dar un coleg din Elveția mi-a spus că, datorită faptului că acolo s-au găsit o spadă și multe vârfuri de săgeți, puse în mod ritual, este un loc de practici oculte ale palmyrienilor. Total neobișnuit pentru o locație romană. Dar soldații fiind foarte mulți, li s-a permis să facă și asta”, ne-a declarat Adrian Ardeț, responsabilul științific al sitului Tibiscum din Caraș-Severin.

„Am cooptat și un profesor american, Jeremy Hutton, de la Universitatea din Wisconsin”

Ardeț povestește că prezența palmyrienilor, în actualul Banat, a stârnit și interesul americanilor. Un profesor specializat în cultura palmyriană a venit în România. 

“Am cooptat și un profesor american, Jeremy Hutton, de la Universitatea din Wisconsin. Pe el, după ce au fost atacurile din Palmyra, americanii au făcut o bază de date și l-au trimis acolo să facă cercetări, pentru să sunt mărturii excepționale. Așa a ajuns și aici și a văzut care e importanța Tibiscumului. Acum, este consultantul nostru științific și de fiecare dată când mai găsim ceva cu el discutăm și îl consultăm. A fost de două ori aici. Am vrut să facem și o tabără de vară, în care să aducem studenți din America, din Italia, din România, dar cu pandemia a fost mai greu, ne-a dat peste cap toate planurile. Dar o să reluăm toate proiectele”, spune Ardeț.

Orașul Tibiscum se află în Banat, mai exact pe teritoriul localităților Jupa și Iaz, din Caraș-Severin

Orașul Tibiscum se află în Banat, mai exact pe teritoriul localităților Jupa și Iaz, din Caraș-Severin, pe o zonă cercetată, până în prezent, de cel puțin 17 hectare. Specialiștii consideră că rezervația de la Jupa este comparabilă ca importanță cu monumentele de epocă romană de la Sarmizegetusa Regia, care face parte din Patrimoniul UNESCO,  Porolissum, din județul Sălaj, sau Histria, de la Marea Neagră, fiind unul dintre locurile în care a început formarea poporului român.

Muzeul din Caransebeș – Institutul de Studii Banatice ”Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara și Misiunea Arheologică Italiană din România se află în cea de-a 58-a campanie de săpături arheologice, cercetări neîntrerupte din anul 1964. De altfel, în 2022 se împlinesc 100 de ani de la primele cercetări efectuate de către G.G.Mateescu (Universitatea din Cluj) și Ioan Boroș (Comisia Monumentelor din Banat-Lugoj). În prezent, lucrările sunt conduse de către Adrian Ardeț, expert în Epoca romană, ca re este responsabilul științific al șantierului arheologic de la Jupa.